Credit Photo: Radio Delta
Atelierul „Cum dezvoltăm și prezentăm produse alimentare ca PGL sau mici producători?” a avut loc săptămâna aceasta, miercuri, 28 octombrie 2026, la Muzeul Ivan Patzaichin – Centrul de Inovare Comunitară din satul Mila 23 cu scopul de a analiza teme ca promovarea patrimoniului gastronomic local, provocările de autorizare din Rezervație și posibilitățile de îmbunătățire a trasabilității și valorificării peștelui local.
Peste 20 de reprezentanți ai PGL-urilor din Delta Dunării au participat la această discuție alături de specialiști în gastronomie, siguranță alimentară și branding, reprezentanți ai inițiativei „Dobrogea, Candidată Regiune Gastronomică Europeană 2029” și guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Florin Stăneață.
Întrebările care au stat în centrul atelierului au fost : Cum poate deveni o masă pregătită într-o gospodărie locală o experiență care îi apropie pe vizitatori de specificul locului? Cum transformi rețetele și tradițiile locale în produse gastronomice autentice — cu valoare reală pentru cei care le consumă și pentru comunitate? Și de ce au nevoie Punctele Gastronomice Locale (PGL) pentru a-și dezvolta activitatea, de la accesul la resurse locale până la promovarea online?
Unul dintre punctele comune ale discuțiilor a fost că dezvoltarea unui PGL ține de mai multe aspecte decât prepararea și servirea mâncării. Contează produsele folosite, rețetele, caracterul gazdei, legătura cu locul și experiența pe care o trăiește vizitatorul. În același timp, pentru ca această valoare să fie recunoscută și să susțină o activitate economică, ea trebuie comunicată clar, iar operatorii au nevoie de condiții de funcționare adaptate specificului lor.
Identitatea locală, punctul de plecare pentru promovare
În intervenția sa, Teodor Frolu, co-fondator al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, a revenit la unul dintre principiile care au stat la baza dezvoltării conceptului Punctelor Gastronomice Locale: resursele și produsele Deltei ar trebui valorificate, pe cât posibil, cu valoare adăugată în comunitățile din care provin. Gastronomia poate fi una dintre formele prin care această valoare rămâne locală și ajunge la vizitatori.
„Punctul gastronomic local a fost gândit ca o formă prin care resursele Deltei să fie valorificate aici, de comunitate, cu valoare adăugată. Masa poate deschide o relație cu locul, cu oamenii și cu celelalte produse și experiențe ale lui.” a declarat Teodor Frolu.
Perspectiva a fost completată de Cosmin Dragomir, scriitor și cercetător specializat în cultura alimentară și ambasador al inițiativei Dobrogea, Candidată Regiune Gastronomică Europeană 2029. Discuția a vizat specificul bucătăriei dobrogene și deltaice și felul în care diversitatea rețetelor și a produselor locale poate contribui la o ofertă gastronomică mai bine diferențiată.
Pentru PGL-uri, diferențierea nu înseamnă să construiască artificial o poveste sau să urmeze un model unic. Înseamnă să identifice ce le caracterizează cu adevărat și să facă aceste lucruri vizibile pentru publicul potrivit.
Aceasta a fost și una dintre temele intervenției lui Dragoș Bălășoiu, specialist în branding. Identitatea unui produs sau a unei afaceri pornește de la elemente reale: ingredientele, rețeta, locul, felul în care este pregătită și oferită masa, relația cu gazda. Ambalajul, fotografiile și prezența online pot susține această identitate, cu condiția să o reprezinte fidel.
Discuția a atins și o provocare practică a operatorilor: timpul limitat pe care îl pot aloca promovării. Prezența online trebuie să fie utilă și realistă, fără să devină o obligație care îi îndepărtează de activitatea de zi cu zi. O ofertă bine definită și comunicată sincer poate fi mai relevantă decât încercarea de a atrage orice tip de client.
Promovare comună și colaborare între producători
Carmen Ispas și Teodora Moraru, reprezentantele inițiativei Dobrogea, Candidată Regiune Gastronomică Europeană 2029, au prezentat modalități prin care producătorii și operatorii gastronomici locali pot beneficia de o promovare colectivă. Printre exemplele discutate s-au numărat participarea la evenimente, prezentarea produselor în contexte gastronomice și turistice, centralizarea informațiilor despre producători și oportunitățile de vizibilitate oferite de competiții dedicate produselor care pot deveni suveniruri gastronomice.
Pentru PGL-uri și micii producători, colaborarea poate însemna acces la publicuri și contexte de promovare la care ar ajunge mai greu individual. Poate însemna și o mai bună conectare cu alte afaceri locale, astfel încât vizitatorii să descopere mai multe produse și experiențe în aceeași zonă.
Atelierul a abordat și cerințele privind siguranța alimentară, prin intervenția Ștefaniei Dumitru, specialistă în acest domeniu. Tema este esențială pentru operatorii care doresc să își dezvolte oferta și să comercializeze produse alimentare, iar discuțiile au evidențiat nevoia de a înțelege clar cerințele aplicabile și condițiile în care pot fi valorificate produsele locale. Aspectele tehnice și juridice trebuie analizate în raport cu reglementările în vigoare și cu situația fiecărui operator.
Autorizarea PGL-urilor în Rezervație, o temă de dialog cu instituțiile
Pentru operatorii din Delta Dunării, dezvoltarea activității gastronomice presupune și provocări specifice teritoriului în care lucrează. În discuția cu Florin Stăneață, guvernatorul ARBDD, a fost semnalată nevoia ca procedurile de autorizare aplicate în Rezervație să țină cont de particularitățile Punctelor Gastronomice Locale și de cadrul în care acestea sunt deja autorizate pentru activități alimentare.
Un alt subiect important pentru PGL-urile din Deltă a fost valorificarea peștelui și trasabilitatea acestuia, în condițiile în care operatorii au nevoie să poată folosi resurse locale în cadrul unui circuit legal și verificabil. Au fost discutate posibile modalități de flexibilizare a procedurilor de înregistrare a cantităților de pește, precum și oportunitatea unor reguli care să sprijine mai bine valorificarea locală a resurselor.
În acest context, a fost avansată ideea centralizării problemelor întâmpinate de PGL-uri într-o scrisoare deschisă adresată instituțiilor competente, inclusiv Ministerului Agriculturii și autorităților relevante în domeniul siguranței alimentare. Scopul ar fi formularea unor propuneri concrete de îmbunătățire a cadrului de funcționare. Inițiativa urmează să fie dezvoltată, iar propunerile vor necesita analiza instituțiilor competente.
Digitalizarea serviciilor ARBDD a fost un alt subiect al discuției. Guvernatorul a explicat că instituția analizează posibilități de informatizare și automatizare a unor proceduri, în special pentru permise și autorizații care presupun pași standardizați sau solicitări repetitive. Aplicarea acestor soluții în cazul PGL-urilor depinde însă de verificarea și adaptarea procedurilor relevante.
Oferta gastronomică locală poate deveni mai ușor de descoperit de vizitatorii care își planifică explorarea Deltei. AIPM23 invită PGL-urile din Delta Dunării să transmită informații despre specificul lor, produsele și experiențele oferite, precum și fotografii relevante, pentru a putea fi prezentate în aplicație. Operatorii interesați pot solicita Asociației detalii despre materialele necesare și modalitatea de includere.
(sursă info și foto : comunicat de presă Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23)
The post Atelier dedicat Punctelor Gastronomice Locale, în satul tulcean Mila 23 appeared first on Radio Delta - Stiri din Tulcea.
